Poli Timisoara - o lacrima pe obrazul Banatului

Ma numar printre cei care nu au fost niciodata inselati de discursul fantasmagoric al "patronului" Marian Iancu. Din iarna anului 2006, de cand dateaza prima declaratie a magraonului, precum ca se va retrage de la echipa daca autoritatile locale nu pompeaza niste milioane de euro in organizatia pe care o patrona, am spus ca acest om nu are nimic cu spiritul Timisoarei si cu trairile suporterilor acestui extraordinar club. Din pacate cele mai negre previziuni au devenit realitatea palpabila a acestor zile. Clubul de fotbal Politehnica Timisoara se gaseste in moarte clinica, fiind tinut in viata exclusiv datorita implicarii publice a sustinatorilor fideli.

Actiunile publice ale acestora, atat cele fizice cat mai ales cele din mediul online, au reusit sa puna o oarecare presiune asupra factorilor politici din zona, existand premisele continuarii activitatii la un nivel net inferior celui atins mai acum un an. Din nefericire fundamentul pe care se va demara aceasta noua constructie va fi unul destul de subtire. Prin grija maestrului de ceremonii funebre Marian Iancu, Politehnica Timisoara a pierdut aproximativ cincizeci de jucatori intr-un singur an. Desigur, nimeni nu avea pretentia de a tine in liga a doua fotbalisti cu salarii de doua sute sau trei sute de mii de euro salariu stagional. Insa dl.Iancu a preferat lichidarea totala a intregului lot de fotbalisti, inclusiv cei legati direct de aceasta zona prin provenienta lor. Foarte multi dintre ei au parasit clubul din postura de jucator liber de contract, in contextul in care salariile platite la timp devenisera o pasare rara. Lucrul cel mai ciudat este reprezentat de faptul ca mai toti acestia si-au gasit rapid angajamente in Liga I, unii chiar la echipe de top, alimentand astfel suspiciunile ca in spatele deciziei de neachitare a drepturilor banesti a stat o stratagema prin care "patronul" Iancu si-a insusit sume de bani "la negru", fara sa plateasca taxe Statului. Cred ca autoritatile indreptatite pentru controlul financiar ar trebui sa se autosesizeze in aceasta privinta. Nu ar fi rea deloc o verificare incrucisata intre societatea care a detinut drepturile federative ale jucatorilor si cele care le detin in acest moment. Cred ca am putea constata destule surprize.

Din pacate Timisoara nu va avea echipa de fotbal in Liga I, desi rezultatele obtinute in sezonul abia incheiat o indreptatea la acest lucru. Beneficiind de un management absolut deplorabil, clubul s-a afundat in niste datorii care vor putea fi acoperite doar cu mare dificultate. Sa ne aducem aminte ca Marian Iancu a preluat-o pe Poli in decembrie 2004 de pe locul 7 al Ligii I si a reusit, gratie extraordinarelor insusiri de bun conducator de care a dat dovada, sa o arunce in Liga a II-a, in imposibilitatea de a promova si fara nici un jucator mai acatarii in lot. Din nou magareata a picat pe autoritatile locale, Nicolae Robu si Titu Bojin fiind obligati sa gaseasca o solutie pentru continuarea activitatii fotbalistice in capitala Banatului. Personal nu agreez deloc implicarea autoritatilor locale la nivelul unei echipe de prima liga deoarece fotbalul mare, ca si fenomen de masa, ar trebui sa se autosustina sau sa beneficieze de sponsorizari care sa asigure buna functionare a unei echipe, la acest palier.

Insa pana in momentul in care se va concretiza ceva in privinta clubului fondat in 1921 de catre prof. univ. Traian Lalescu, directorul Scolii Politehnice, prof. Victor Vlad, devenit presedinte al societatii si prof. I. Zaganescu, vicepresedinte, raman hienele, cei interesati care, in frunte cu Marian Iancu, se infrupta din baza de selectie a Timisoarei, alimentand cu fotbalisti cluburile din Capitala.

Disputa presedinte versus premier si legislatia stufoasa a Romaniei

Ultima saptamana a fost caracterizata de disputa dintre presedintele Traian Basescu si premierul Victor  Ponta pe tema atributiilor de reprezentare a tarii noastre la Consiliul European ce va avea loc in 28-29 Iunie. Presa deja abunda de interpretari pe marginea acestui subiect, subiectivismul autorilor inclinand balanta in favoarea unuia sau al celuilalt dintre cei doi preopinenti. Din pacate legislatia romaneasca, cea care ar trebui sa puna ordine si in aceasta privinta, da dreptate ambelor tabere. Si nu vorbim aici de o lege oarecare ci de insasi Constitutia Romaniei.

Dar haideti sa vedem ce ne spune legea fundamentala despre atributiile de politica externa  a principalilor actori din viata noastra politica. In articolul 91, paragraful 1 gasim urmatorul text: Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Aceasta prevedere constitutionala este invocata apriori de catre sustinatorii pozitiei prezidentiale in sprijinul participarii domnului Traian Basescu la Consiliul European. Numai ca Constitutia rezerva surprize, fiind foarte echivoca si interpretabila.

Premierul Victor Ponta si sustinatorii pozitiei domniei-sale au perfecta dreptate, la randul lor, atunci cand fac uz in propria argumentatie de continutul articolului 102, paragraful 1, cel care spune textual ca Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. Cu alte cuvinte Constitutia, in loc sa puna ordine in atributiile fiecarei puteri a Statului, provoaca dispute prin interpretabilitatea articolelor sale. Aceasta este o problema generala a intregii legislatii romanesti. Mai mult, aceeasi Constitutie arunca in scena un nou actor in reprezentarea externa a Romaniei,Parlamentul. La articolul 112, paragraful 2, se spune textual Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Incurcate treburi!

In fapt, legea fundamentala prevede trei jucatori pe terenul politicii externe a Romaniei: presedintele Romaniei, primul-ministru al Guvernului si Parlamentul cu cele doua camere ale sale, Senat si Camera Deputatilor. Din pacate nu exista o diferentiare a atributiilor pe segmentul reprezentarii internationale. Parlamentul Romaniei a adoptat, pe 12 iunie, o declaratie prin care  îl mandatează pe Victor Ponta să reprezinte România la Bruxelles. Deci avem Guvernul si Parlamentul care au aceeasi pozitie, pe deoparte, si Presedintia pe de alta parte. Pana la aceasta ora inca nu cunoastem numele sefului delegatiei Romaniei la Consiliul European.

Ca o concluzie, Romania nu este o tara pregatita pentru coabitari politice. Nu avem capacitatea de a gestiona un moment in care avem un presedinte de o culoare politica si un guvern si un parlament de alta culoare. Ne lipseste atat exercitiul unei democratii de lunga durata cat si o legislatie mult mai clara. Cu siguranta ca in aceasta toamna sau cel tarziu in primavara viitoare pisica va trebui rupta. Ori se va forma o noua majoritate in jurul actualului presedinte, ori acesta din urma se va confrunta cu o noua suspendare din functie. In cea ce priveste disputa actuala, probabil ca se va ajunge si cu aceasta chestiune la Curtea Constitutionala, cea care, ca de obicei, va prefera sa se comporte precum rabinul din fabula de mai jos:

Itzic si Strul aveau o disputa. S-au dus la rabin sa o transeze. Intra mai intai Itzic si ii descrie acestuia ce problema avea cu Strul. Rabinul ii da dreptate lui Itzic. Coborand bucuros treptele sinagogii, spune lui Strul :”Ei, vezi mai, rabinul mi-a dreptate!”. Strul : “Da?! Vom vedea.” Intra si acesta la rabin. Dupa ce il asculta pe Strul, inteleptul ii da si acestuia dreptate.“Eu am dreptate” ii zise Strul lui Itzic. “Nu se poate! Hai din nou la rabin” Intrara amandoi la rabin si il intrebara : “Cum vine asta, marite rabi? Sa avem amandoi dreptate?! Asta nu se poate” . “Da’ stiti ca aveti dreptate!” incheie rabinul.

Dupa alegeri

In doua cuvinte, am pierdut! Cetatenii Sinandreiului au decis ca inca nu este momentul nostru. Felicit pe aceasta cale pe dl. Claudiu Coman, cel care a reusit sa obtina cel mai mare numar de voturi si sa ajunga primar. Sa speram ca mandatul dansului se va constitui intr-un moment de redemarare a cresterii economice a comunei noastre si de realizari edilitare compatibile cu cele necesare intr-o localitate dintr-o tara membra a Uniunii Europene. Sinandreiul are nevoie de o noua viziune care trebuie pusa in acord  cu momentul actual pe care il traversam.

Este momentul in care PSD - partidul care l-a propulsat pe dl.Coman in functia de primar - detine parghiile puterii atat in plan central, la Bucuresti, cat si judetean, prin dl.Titu Bojin, virtual castigator al functiei de presedinte al CJT. Poate ca este timpul ca aceasta sincronizare sa se vada si in planul dezvoltarii Sinandreiului. Personal voi sustine orice proiect edilitar care este ancorat in realitatile imediate ale comunei noastre.

Multumesc pe aceasta cale tuturor celor care ne-au dat votul lor in alegerile de duminica. Voi ramane la fel de dedicat comunicarii directe cu oamenii si o sa incercam sa nu ii dezamagim.

Sa ne laudam cu copiii Sinandreiului

Spuneam undeva ca principalul capital al Sinandreiului este cel uman. Oamenii dau masura valorii unei comunitati si nu terenurile sau locuintele, care au o valoare subiectiva si trecatoare. Copiii comunei noastre obtin tot mai des performante uluitoare pentru conditia de elev in mediul rural, cea ce ne indica atat calitatea procesului educational care are loc in cadrul scolii din localitate cat si aptitudinile si dorinta de cunoastere a celor mici. Vazand cea ce se intampla acum in Sinandrei, putem afirma cu tarie ca generatiile care vin vor reusi sa dea o noua dimensiune dezvoltarii comunitare a comunei noastre. Mai jos redau un articol aparut in cotidianul Tion, sub semnatura doamnei Corina Eva:

Trupa de teatru „Legendarii” de la Școala cu cls. I-VIII din Sînandrei a participat la cea de-a V-a ediție a Festivalului Național de Teatru pentru copii și tineret „Copil în Europa” organizat la Teatrul Merlin, cu piesa de teatru „Poviasta lu’ Iovan Iorgovan” unde au obținut Premiul special la secțiunea gimnaziu. Tot acum, eleva Denisa Demeter a obținut Premiul II la secțiunea: personaj principal- fete, iar elevul Răzvan Rozovlean – Premiul I pentru interpretare la secțiunea: personaj secundar- băieți.

„Legendarii” este o trupă tânără alcătuită din elevi ai claselor a V-a și a VI-a de la Școala cu cls. I-VIII din Sînandrei, coordonată de profesoarele Iovanel Elena Adriana și Nicolicin Sorina. Micii actori doresc să contribuie la promovarea tezaurului folcloric național continuând seria spectacolelor de factură folclorică începute încă din 2007 de către colegii lor mai mari cu „Șezătoarea-pretext educativ”, „Colindatul la români” și „Poviasta Babei Dochia”.

Desi la început de drum, ei au fost apreciați și la Festivalul internațional de folclor „Vetre străbune”-ediția a IV-a, 2012, unde au câștigat Premiul I și Premiul special al juriului.

Cinste acestor copii minunati, cinste profesorilor si invatatorilor, cinste parintilor care au asemenea odrasle.