O infrangere pentru un nou inceput

Am lasat sa treaca cateva zile pana a asterne cateva randuri aici despre alegerile europarlamentare. Intre timp evolutia evenimentelor a fost una fulminanta dar relativ usor intuibila in prealabil. Adica era clar pentru toata lumea ca judecatorii vor astepta trecerea alegerilor pentru a se pronunta definitiv asupra dosarului Dragnea. Sunt voci care afirma sus si tare ca instanta a asteptat sa vada rezultatul procesului electoral pentru ca apoi sa se pronunte in functie de scorul partidelor si de acceptarea sau nu a referendumului prezidential. Eu cred ca mai poate fi vorba si de intentia neinterferarii directe in campania electorala, in sensul in care o condamnare definitiva inainte de 26 mai ar fi impietat asupra cifrelor. 

Stim ce s-a intamplat, cauzele sunt cunoscute. Dragnea a tras PSD intr-o infundatura politica din care a fost foarte dificila dictarea unor teme pozitive de campanie. Iar riposta la acuzatiile celorlalti competitori politici nu a putut fi decat una foarte palida, deoarece orice fel de contraargumentatie se lovea de replica "bine, dar voi sunteti condusi de un penal condamnat". Greu in conditiile acestea pentru pesedistii de la nivel local care au facut campanie, de aceea cred ca ei merita felicitati pentru toate scorurile care s-au situat peste media partidului. 

Partidul a fost vlaguit de discursul politic anti-justitie impus de Liviu Dragnea de la nivel central. PSD a intrat in campanie cu foarte multe complexe, temator, vulnerabil, incapabil de a prelua initiativa strategica in fata puhoiului mediatic starnit de actiunile si de declaratiile vectorilor centrali de imagine Dragnea, Iordache, Nicolicea, S.Nicolae, Olguta, Codrin Stefanescu  si ceilalti "luminati" de la Bucuresti. 

Insa problema cea mare a constuit-o lipsa comunicarii pe verticala, de jos in sus, in cadrul partidului. Cercul intimilor dragnisti (dintre care acum unii pozeaza in dizidenti, dupa modelul fostilor membrii CPEx al PCR ceuasist, cei care in ianuarie 1990 s-au redescoperit ca mari opozanti interni) s-a izolat incet de marea masa a membrilor de partid, emitand la intervale de timp un fel de bule papale obligatorii pentru intregul activ. Temele "statului paralel" si a legilor justitiei au atarnat ca o piatra de moara de gatul pesedistilor. Sensul transmiterii informatiilor era unic, de sus in jos. Nimeni nu s-a lasat inselat de mitingurile faraonice pregatite pentru marele Gropar, la care majoritatea oamenilor habar nu aveau ce cautau acolo.

Cand s-a incercat ultima data indepartarea de la varful partidului a lui Dragnea, in filiala Timis s-a organizat consultari cu sefii de filiale municipale, orasenesti si comunale. Covarsitor s-a decis sustinerea demersului "pucistilor". Presedintele a mers cu un mandat clar in CEx la Bucuresti, asta dupa ce liderii din judet i-au transmis direct starea de spirit a membrilor de partid. In alte zone insa pulsul partidului a ramas un secret pentru Dragnea si cei din jurul sau. 

Da, a fost o infrangere dureroasa pentru PSD, insa ea poate purta in nuce si samanta viitoarelor victorii. Partidul isi va reveni deoarece este nevoie de el in actuala situatie a Romaniei. Trebuie sa intelegem ca a fost vorba de un val de emotie, iar in fata unui asemenea fenomen nu prea ai ce face. Reinstaurarea democratiei in partid reprezinta o necesitate urgenta. Canalele de comunicare intre etajele din partid trebuiesc deblocate. Partidul trebuie sa renunte la temele politice toxice, dictate de grupuri de interese masate in jurul unor trusturi de presa. Performantele administrative trebuiesc scoase in evidenta. Este nevoie de o conducere curata, de renuntarea la baronisme, de trecerea pe linie moarta a tuturor râmelor politice, cele care si-au facut un obicei din neasumare si tradare. Daca nu...

Intre adio si adios. PSD si ProRomania

In limba romana cuvantul "adio" reprezinta inceputul unei despartiri indelungate sau definitive. Dimpotriva, in limba spaniola "adios" este doar un "la revedere" si nimic mai mult. Reasezarile politice din lunile urmatoare vor avea efecte importante in viitor. Ruptura reala si dura din cadrul social-democratiei romanesti va reformata complet politica interna si va avea ecouri majore inclusiv la Bruxelles. La inceput schismei socialiste, Pro Romania era privit cu condescendenta precum un fel de ApR melescanist sau PSRO-ul lui Mircea Geoana. Prea putini au luat in consideratie personalitatea fostului premier al Romaniei, Victor Ponta, imaginea pozitiva pe care acesta realmente o are in randurile membrilor si simpatizantilor PSD. Totusi vorbim despre un om care, in conditii normale, ar fi fost in zilele noastre presedintele Romaniei.

Nu este mai putin adevarat faptul ca leadershipul national al PSD in frunte cu Liviu Dragnea, parca ii invita pe pesedisti sa se uite si in alta ograda decat cea condusa discretionar de un personaj greu digerabil fie si in interiorul propriului partid. Am incercat de multe ori sa inteleg logica care il face pe Liviu Dragnea sa sacrifice partidul pe altarul propriilor interese. O regula imuabila ne spune ca un politician indiferent de statura pe care o are, face un pas in spate atunci cand prezenta lui in fruntea unui partid/Guvern/tara aduce prejudicii de imagine cuatificabile ulterior in voturi sau in periclitarea intereselor nationale. Helmuth Kohl este un exemplu elocvent. Cramponarea aceasta de putere, promovarea unor sfertodocti in sferele cele mai inalte ale statului sau partidului, paradoxal poate! nu ii mareste sfera de putere d-lui Dragnea ci mai mult il vulnerabilizeaza. 

PSD se regaseste pentru intaia data in istoria sa postdecembrista in situatia de a deveni un partid de lider. Insa un lider cu o imagine pozitiva de doar 6%! Pana acum partidul acesta avea un presedinte care reprezenta intru totul expresia latina de primus inter pares (primul intre egali). Actualmente avem de-a face cu o clanizare sudista a conducerii, de tip Scornicesti, care nu poate crea decat animozitati si frustrari in randurile celor exclusi din sfera luarii deciziilor. In cadrul binomului PSD - Pro Romania, Partidul Social Democrat intra cu un balast de imagine negativa, preponderent nemeritata. Si aceasta prin prisma problemelor penale si a atitudinii generale afisate de catre conducere vizavi de Justitie. Presa si puratorii de mesaje din mediul online au ajuns sa contrapuna generic hotii din PSD securistilor din Pro Romania. Sunt etichete nemeritate, atat de marea masa a social democratilor cat si de cei care au ales partidul d-lui Ponta. Dar perceptia este una iar realitatea alta.

Victor Ponta are un discurs foarte interesant in legatura cu PSD. In toate luarile sale de pozitii el menajeaza partidul si isi focalizeaza tirul aproape exclusiv asupra lui Liviu Dragnea. Este o atitudine inteligenta din punct de vedere politic, menita a nu da foc puntilor de legatura pe care le are cu baza votantilor PSD. Cea mai nefericita intamplare care poate interveni in acest moment intre PSD si Pro Romania este tocmai o ruptura cu injuraturi publice. Purtatorii de mesaje ai celor doua tabere nu trebuie sa uite faptul ca, poate! candva, vor trebui sa constituie majoritati impreuna. Victor Ponta nu ar trebui sa devina pentru PSD ceea ce a devenit Calin Popescu Tariceanu pentru PNL. Situatiile sunt oarecum analoge, cu deosebirea faptului esential din punctul meu de vedere, ca Victor Ponta nu a lovit niciodata direct in PSD, dupa cum o face Tariceanu cu PNL. Daca Pro Romania devine un fel de ALDE al PSD atunci cu adevarat viata politica interna se va complica.

Candva rula un film la cinematografele patriei. Se numea Kramer contra Kramer si era vorba despre despartirea sotiilor Kramer si de situatia copilului lor, Billy. Sa nu facem din electoratul social-democrat un fel de Billy colectiv.