În istoria mijlocului de secol XX, în Statele Unite există un episod special reprezentat de guvernatorul statului Texas, Wilbert Lee "Pappy" O'Daniel, cel supranumit tăticul care împarte biscuiţii. Un personaj absolut original, negustor de făină până în 1938, an în care a decis că între această ocupaţie şi cea de politician nu este o foarte mare diferenţă şi şi-a pus în minte să câştige postul de guvernator al Texasului. În acea perioadă politica Marelui Stat era dominată de catre democraţi, orientare care a luat amploare în timpul mandatelor prezidenţiale ale lui Franklin Delano Roosevelt.
La acel moment părea total improbabil ca un republican să poată înfrânge curentul politic majoritar din societatea americană, determinat de New Deal-ul lui FDR. Însă acest politician total atipic a administrat democraţilor una dintre cele mai usturătoare înfrângeri pe care le-a văzut vreodată Texasul. A început să compună muzică country pe care o şi interpreta pe scena, în timpul campaniilor electorale, alaturi de bandul Hillbilly Boys şi de familia sa. A folosit ca nimeni altul instrumentul de adresare publică numit radio, o noutate tehnică la acea vreme. În cea mai pură tradiţie americană, a reuşit să facă un show din fiecare întâlnire pe care a avut-o cu alegatorii. Şi a câştigat contrar tuturor aşteptărilor.
O scenă a rămas pentru totdeauna întipărită în memoria contemporanilor; În 1939, în timp ce parcurgea drumul dintre Fort Worth şi Austin cu ocazia inaugurării mandatului său de guvernator, nu mai puţin de 250.000 de oameni l-au petrecut pe muzica unui cântec din campania sa electorala denumit Please pass the biscuits, Pappy! Şi acest politician gregar şi populist a avut grijă ca titlul melodiei să nu rămână fără acoperire în fapte. Un campion al tuturor formelor de consens, el avea un program politic deloc complicat, pe înţelesul tuturor: Eu sunt sută la sută pentru Dumnezeul nostru. Sunt de partea văduvei şi a orfanului. Şi mai respect şi cele Zece Porunci. Cum să-l învingi pe Pappy O'Daniel?
