Se spune ca niciodata nu realizezi valoare reala a unei om politic decat atunci cand el nu mai ocupa functia care l-a facut celebru. Da, acesta este adevarul si in cazul lui Calin Tariceanu. Fostul premier al Romaniei, cel care a patronat boomul economic romanesc dintre anii 2005-2008 reprezinta in acest moment un punct de referinta in galeria premierilor romani din ultimii o suta cincizeci de ani. Cu siguranta ma veti intreba pe ce ma bazez?
Pai haideti sa vedem care au fost circumstantele in care a trebuit sa evolueze politic premierul Tariceanu si ce a realizat el in aceste conditii vitrege. Tariceanu a trebuit sa guverneze (sa "coabiteze" este expresia potrivita!) cu un presedinte inapt pentru functia suprema, fire conflictuala, incapabil de dialog, promotor convins al modelului "Belarus" in Romania. Se intitula presedinte-jucator. Hmmm!
Calin a trebuit sa guverneze cu un cabinet in care ministrii pedisti se subordonau exclusiv presedintelui si in nici un caz sefului lor direct. A trebuit sa faca o echilibristica extraordinara. Si a reusit. A mers pe sarma atat timp cat functia i-a impus acest lucru. Fie ca a fost vorba de relatia cu PD - ul "aliat", fie ca discutam despre modul in care guvernul minoritar PNL a reusit sa isi treaca prin Parlament legile necesare bunei guvernari a Statului cu ajutorul PSD, Tariceanu a reusit.
Si-a ales oamenii potriviti, capabili de a negocia cu oricine aproape orice. Aici discutam despre fler politic. Discutam despre acea insusire pe care doar marii oameni de stat o detin. Am avut privilegiul sa il cunosc personal pe Tariceanu in septembrie 2007 la Timisoara, cand inca eram membru PNL, cu prilejul lansarii Polului de Centru Dreapta. O constructie politica esuata doar datorita frictiunilor de neinteles care au avut loc in sanul PNTCD - ului, intre noi fie vorba.
Tariceanu avea capacitatea de a convinge. Acest lucru nu era vizibil in fata unui auditoriu foarte numeros, insa in discutiile personale era foarte convingator. M-am numarat si inca ma numar printre sustinatorii lui Crin Antonescu. L-am dorit pe Crin presedinte al PNL, il doresc acum presedinte al Romaniei. Insa acest fapt nu trebuie sa ne orbeasca si sa nu vedem meritele unor politicieni adevarati.Trecut-au anii, vorba poetului.
Ce avem acum? Avem o parodie de guvern condus de catre un grotesc Mini-Me, incapabil de a articula o strategie eficienta de iesire din criza.Patronul acestui guvern de incapabili se regaseste la Cotroceni. El este parte a acestui guvern .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu