Uzura morala planificata sau de ce ne schimbam gadgeturile atat de repede

In vartejul unei lumi pretins a se regasi intr-o continua schimbare, cu toate neajusurile generate de o situatie economica mai putin fericita, si noi românii am adoptat obiceiuri comportamentale care se revendica de la consumerismul clasic american. "Vinovata" de aceasta redefinire a nevoilor de zi cu zi ale românilor este si asa-numita teorie a uzurii morale planificate (planned obsolescence), concept dezvoltat in Statele Unite inca din anii '30 ai secolului trecut. In anul 1932, in eseul "Ending the Depression Through Planned Obsolescence",  Bernard London cerea guvernului federal sa impuna legal o limita maxima de uzura pentru bunurile de consum.in vederea prevenirii pe viitor a unei crize de supraproductie.

Departe de ideile unor teorii ale conspiratiei, propunerile lui London au stat la baza cresterii economice americane din anii '50, fara precedent in istoria natiunii. Consumerismul a devenit motorul economiei americane, modalitatea prin care autoritatile au controlat nivelul de trai al populatiei si randamentul de ansamblu al sectorului de productie. Ideea de baza a teoriei uzurii morale planificate este aceea ca orice bun de consum trebuie sa aibe o durata de viata determinata. Acest fapt se realizeaza fie prin setarea intriseca a intervalului de timp in care un bun este functional (spre exemplu un telefon mobil cu procesor integrat - smartphone - poate fi folosit doar un anumit numar de ore de convorbire efectiva) sau prin impunerea unor mode, trenduri, in randul consumatorilor. Un produs devine unfashionable atunci cand designul sau performantele sale sunt depasite de unul mai nou. Comportamentul consumatorului este unul liniar in general, el incercand sa aibe acces mai in toate cazurile la varfurile de gama sau de performante ale anumitor bunuri de consum.

Exista voci intre economistii celebrii ai zilelor noastre , care pun caderea economica (si implicit politica) a blocului comunist din Europa Centrala si de Est si pe seama neacceptarii de catre conducatorii acestor state a valabilitatii teoriei uzurii planificate. Spre deosebire de modelul impus din directia Statelor Unite (acceptat in Europa Occidentala si Japonia), spre exemplu compania est-germana Narva a produs, in anul 1981, un bec de iluminat pe baza de wolfram care avea o garantie de exploatare de 21 de ani. In acelasi an produsul a fost prezentat la targul de la Hannovra, unde nu s-a bucurat nici pe departe de succesul scontat. Ba dimpotriva, el a intrat doar intr-o productie limitata, fara piete majore de desfacere.

Nebunia zilelor noastre au devenit gadgeturile si deviceurile electronice, fie ca vorbim de smartphonuri, tablete, laptopuri, gearwatch  si alte asemenea. Si acestea (sau in principal acestea!) sunt bunuri supuse uzurii morale planificate. De cate ori nu ne-am schimbat telefonul mobil doar pentru ca a aparut un alt model cu performante mai ridicate si o arhitectura mai trendy? Este semnul ca economia de consum functioneaza iar ideile lui Bernard London sunt la fel de actuale.

Sînandreiul pe harta iosefină 1769 -1772

Odata cu intrarea Banatului in componenta Imperiului Habsburgic in urma razboiului turco-austriac dintre anii 1716-1718, acest areal devine unul de interes pentru Curtea de la Viena. Pe langa importanta economica pe care o dobandeste cu timpul aceasta provincie, ratiuni de ordin militar au obligat Casa de Habsburg sa ordone o ridicare topografica fara precedent in aceasta zona a Europei. Geneza acestui mare si unitar proiect o putem gasi in vremea Razboiului de Sapte Ani (1756-1763), atunci cand conducerea militara imperiala a resimtit din plin absenta unor harti realiste. La propunerea feldmaresalului-conte Leopold Joseph von Daun, imparateasa Maria Theresia a ordonat Hofkriegsrat (Consiliul de Razboi) intocmirea primei ridicari topografice la nivel de Imperiu.

  

Lucrarea in sine a purtat denumirea de Josephinische Landesaufnahme, ea fiind incheiata in vremea domniei imparatului Iosif al II-lea, de aici derivand si numele ei. In prezent monumentala lucrare (ea cuprinde nu mai putin de 4096 de planse!) se pastreaza la Kriegsarchiv, ramura militara a Arhivelor de Stat ale statului austriac. Banatul, ca de altfel si alte provincii, s-a bucurat de o redare senzitiva pe aceste harti. In imaginea de mai sus - care face parte din plansa (sectio) nr.42,  - este prezentata la scara de 1:28.800 zona din care face parte si actuala comuna Sînandrei, cu satele noastre Sînandrei (St.Andrasch in denumirea germana iosefină,  formă diferită de cea svabească de secol XIX-XX, Sankt Andreas) si Carani (Mercydorf, denumire acceptata dar care a suferit si ea variatia numelui sub forma Mersidorff). 

Pe aceasta harta se poate observa exact atat vetrele celor doua sate cat si reteaua de drumuri care strabateau zona la mijlocul secolului al XVIII -lea. Asa zisa colonizare "franceza" de la mijlocul acestui secol isi arata fateta mai ales in cazul localitatii Neu Beschenowa (Dudestii Noi), sat unde colonistii fusesera asezati inca din anul 1748. Se poate constata asa-numita tragere la linie a strazilor, care se intretaie toate in unghiuri drepte, o caracteristica importanta a administratiei austriece, caracteristica tot mai ignorata din pacate in zilele noastre. Acest val colonizator ajunge la Sinandrei in vara anului 1750, insa pe harta iosefina satul apare in continuare cu o forma destul de haotica de amplasare a locuintelor, lucru indreptat ulterior de catre guvernatorul regiunii de la Timisoara.

Sursele noului puseu al luptei impotriva coruptiei din România

Doua texte care ar trebui sa dea frisoane celor direct vizati. Primul ii apartine Secretarului de Stat John Kerry si a fost rostit in cadrul Conferintei pentru Securitate care a avut loc la Munchen, la inceputul acestui an. Desigur, summitul era centrat pe situatia din Ucraina dar declaratia lui Kerry acopera intreg Centrul si Estul european plus zona Balcanilor. We see a disturbing trend in too many parts of Central and Eastern Europe and the Balkans. The aspirations of citizens are once again being trampled beneath corrupt, oligarchic interests, interests that use money to stifle political opposition and dissent, to buy politicians and media outlets, and to weaken judicial independence and the rights of nongovernmental organizations.

Reluand ideile expuse la Munchen de catre John Kerry, Victoria Nuland, asistentul pentru afaceri europene şi euroasiatice al secretarului de stat al SUA, a evocat acum cateva zile exact spectrul unei crize profunde a zonei central-sud-estice a Europei, datorata in special coruptiei.

 

We are also seeing a growing league of oligarchs and corrupt politicians work together, including across national lines, to protect and help each other maintain that influence, and keep the cash flowing that feeds their preferred system. Corruption of this kind doesn’t just rot democracies from the inside, it also makes them vulnerable to corrupting influences outside country who seek undue economic and political influence over state policies and decision-making. In other words, in many parts of Europe, fighting corruption needs to be a higher national priority in order to protect and defend democracy and state sovereignty.

As we look to shore up the security, prosperity and values that are vital to our shared aspiration for a Europe whole free and at peace, therefore, fighting corruption must be a more central line of effort. Over the coming year, you will see our focus on this intensify in the work we do across the Balkans, and Central and Eastern Europe, in close collaboration with the with EU, to help these countries promote clean, accountable government, a lively and free civil society, and media independence and to help governments and citizens expose and root out corruption wherever it hides.

 

Ultima fraza redata aici este una profund nelinistitoare pentru cei care se dedau la practicile invocate de Nuland. Americanii detin marea calitate de a reusi acolo unde altii dau gres. Angajamentul american in favoarea celor care lupta impotriva flagelului coruptiei devine unul deschis. Focusarea americanilor pe problematica interna a tarilor din acest areal, in conditiile in care guvernele nationale nu au reusit sa stapaneasca fenomenul, poate insemna o garantie pentru cei care au curajul de a ancheta marile cazuri care, iata, dupa atata vreme, devin publice. Lupta anticoruptie din Romania va lua alte aspecte si va avea alte valente, in viitorul apropiat.

 

Tara noastra a devenit un punct strategic important in noul joc geostrategic mondial care opune Statele Unite si Rusia. Cine se mai iluzioneaza in a crede ca cea ce se intampla  se datoreaza "justiției băsiste" și a "procurorilor băsiști" au mari probleme de racordare la realitate. Culmea, lui Traian Basescu - care de destula vreme nu mai inseamna foarte mult in politica romaneasca -  ii convine de minune sa pozeze in sponsorul acestor actiuni de lupta anticoruptie deoarece ii creeaza o anumita imagine cu care poate contribui din plin la noua constructie politica numita Partidul Miscarea Populara.