În ultima vreme s-au înteţit atacurile la adresa lui Sorin
Grindeanu şi a guvernului pe care îl conduce. Dacă cele care vin dinspre
opoziţie sunt absolut normale şi ele se subsumează întru totul logicii existenţei alternativei politice, cele
care îşi au sursa chiar în cadul PSD sunt greu de înţeles dacă nu ne raportăm
la momentul important pe care îl trăieşte sau îl va trăi partidul în lunile
viitoare: succesiunea lui Liviu Dragnea. Este foarte greu de crezut că actualul
preşedinte al PSD îşi va păstra funcţia
în faţa veritabilului asediu judiciar la care a fost/este supus. Nu discut aici
despre acuzaţiile care i se aduc (unele dintre ele absolut ridicole) ci doar
despre însemnătatea politică a perioadei.
Cea mai vocală contestatoare a lui Grindeanu din ultima
vreme se numeşte Gabriela Vrânceanu-Firea şi este primarul Capitalei. Recent,
la Antena 3, ea a făcut albie de porci cu guvernarea Grindeanu, ţinta ei reală
fiind persoana premierului. Ca şi
principală gură de tun a grupării Florentin Pandele-Codrin Ştefanescu - Şerban
Nicolae, d-na Firea are un mod absolut particular de a fura startul în
competiţia internă, mizând pe atragerea celor care fac parte actualmente din
cercul de intimi ai preşedintelui Dragnea. Mai mult, ea creionează existenţa
unei legături intrinseci între actualul
şef al PSD şi posibilul ei leadership.
În fapt, persoana premierului a început să deranjeze acel grupuscul în momentul în care Sorin Grindeanu
şi-a asumat personal retragerea Ordonanţei 13, cea care a scos în stradă zeci
de mii de români şi care a pus în pericol întreaga guvernare. Insuficient explicată, emisă sub presiune
într-un moment în care acest cabinet nici nu îşi intrase bine în rol, aceasta a
avut darul de a zgândari o rană încă deschisă
în societatea românească, cea a corupţiei endemice şi a absenţei pedepselor
exemplare pentru cei care se dedau la asemenea acte.
Aceste atacuri la persoana premierului ne indică exact polii
de putere care există la acest moment în cadrul PSD. Lupta se va da între o
tabără anacronică, formată din cei mai sus amintiţi, cu doamna Firea ca şi port-drapel,
şi cea a premierului Grindeanu, una
forjată pe o social-democraţie modernă, europeană, suplă, capabilă de a prelua
idei bune din tot spectrul politic acceptabil. Din păcate d-na
primar-general pare aş dori continuarea
curioaselor expediente declarativ-politice, cele de genul "Iohannis nu merită să fie preşedinte
pentru că nu are copii" şi care l-au costat atât de mult pe candidatul
prezidenţial Victor Ponta. De data
aceasta afectat va fi PSD în ansamblul său.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu