Ca democratia din Romania a reprezentat mai intotdeauna o chestiune aproximativa ne-o dovedeste intreaga perioada moderna a statalitatii noastre. Deşi există destui nostalgici ai perioadei antebelice si interbelice, cand se spune ca am beneficiat de un maxim de democratie, adevarul crud este acela ca aceasta a fost tot timpul un fenomen ghidat. Afirm acest lucru deoarece coruperea democratiei pleca din chiar momentul desemnarii premierului si a formatiunii politice care urma sa formeze executivul. Contrar practicii acceptate, era apanajul Regelui sa cheme la guvernare o formatiune politica, careia ii incredinta administrarea tarii si organizarea de noi alegeri. Cu alte cuvinte, guvernul nu rezulta in urma unor alegeri libere ci rezultatul alegerilor era rodul activitatii eficiente (acesta este un eufemism bland) a reprezentantilor noii puteri (prefecti, prefecturi de politie, legiuni de jandarmi, etc). Ca atare arbitrariul a fost legea care a guvernat anemica democratie romaneasca inca de la inceputurile ei.
Revenind in zilele noastre, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 55/2014 cabinetul Ponta a decis sa suspende aplicabilitatea unor articole din Legea nr.393/2004 (cea care reglementeaza statutul alesilor locali) timp de 45 de zile, pentru a reconfigura intr-o forma sau alta majoritatile in consiliile judetene si locale, unde actualmente exista probleme. Ca acest OUG sufera de un deficit de democratie este un fapt vizibil si de pe Luna, cu ochiul liber. Alta este insa problema cea mare iar situatia ar trebui reglementata in mod global, la toate palierele vietii politice romanesti, incepand de la Parlament si terminand cu ultimul consilier local din cea mai mica comuna a tarii. Intre ce limite se situeaza libertatea celui ales senator, deputat, presedinte de consiliu judetean, primar sau consilier? Au acestia dreptul de a parasi formatiunea politica pe listele careia a fost ales si de a trece la o alta sau sa activeze ca si independenti sau nu? Pentru ca, conform actualei legislatii, senatorii si deputatii - alesi, chipurile, prin vot uninomnal - pot sa-si schimbe oricand partidul, rezultand situatii total anormale, ca de exemplu grupuri parlamentare ale unor formatiuni politice niciodata validate de catre electorat (PMP cuplului Udrea/Basescu, Partidul Liberal Reformator al lui Tariceanu si UNPR ul generalului Oprea sunt doar trei exemple care imi vin in minte acum).
Aceasta stare de anormalitate se va extinde si la nivel local, OUG 55 avand si rolul de a recladi majoritati politice, de a reimparti cartile in consiliile locale si judetene. Paradoxal insa, tot aceasta ordonanta are si menirea de a democratiza, de a extinde dreptul la traseism - de care beneficiau pana acum doar senatorii si deputatii - pana la cel mai mic nivel de reprezentare electorala. Cu alte cuvinte cei care pana acum erau legati de glie (in special consilierii locali si judeteni), cei care de multe ori erau fortati sa voteze politic conform liniei partidului, fara a se tine seama de particularitatile locale din cadrul comunitatilor pe care le reprezinta, sub amenintarea directa a retragerii sprijinului politic si, prin urmare, a pierderii mandatului, au dreptul sa devina si consilieri independenti, dedicandu-se analizei mult mai amanuntite a proiectelor edilitare de interes local.
Edilul-sef al Capitalei Sorin Oprescu propunea acum ceva timp ca toti cei alesi in administratia publica locala din partea unor formatiuni politice sa isi dea demisia din partide la intrarea in mandat, pentru a se putea dedica exclusiv proiectelor edilitare. Dupa aparitia acestei ordonante, avem deja de-a face cu localitati in care atat primarul cat si consilierii s-au declarat independenti. Vezi aici si aici. Tot mai multi alesi incep sa refuze conditia de ridicator de mana cu accept de la partid, pentru a se dedica problemelor reale ale comunitatilor pe care le reprezinta. Si acesta nu este un lucru rau. Nu exista formatiune politica care sa nu fi exercitat de-a lungul timpului presiuni pe proprii consilieri sau primari. In aceasta situatie intrebarea mea este daca partidul stie tot, de ce se mai arunca niste bani pe indemnizatia de consilier? Nu e mai simplu ca, inaintea unei sedinte de consiliu judetean/local, secretarul judetului/primariei sa trimita prin fax sau email catre partide o lista cu proiectele de HCL iar fiecare partid, proportional cu numarul voturilor obtinute, sa isi exprime acordul sau dezacordul? Se mai salveaza niste bani din buget!
Nu, Romania are nevoie de o rezolvare globala a problemei traseismului si, in subsidiar, a relatiei postelectorale dintre formatiunile politice si cei alesi. Iar aceasta lege va trebui sa reglementeze tot ansamblul functiilor elective, atat la nivel parlamentar cat si la administrativ-local. Avem nevoie de partide politice care sa puna pe prim plan bunul public si nu politica partinica. Partidele reprezinta esenta vietii politice democratice, forma de coagulare a celor care impartasesc aceleasi idei. Avem nevoie de lealitate in relatia partid/ales local si nu de reinventarea unor forme primitive de feudalism politic. Ar trebui delimitata foarte clar sfera politica de cea administrativa, cu alte cuvinte momentele in care alesul local se transforma in agent electoral pentru formatiunea politica din care parte trebuiesc foarte clar precizate. Se tot vorbeste de puterea votului uninominal...Pai in anul de gratie 2012, pe fondul unui puternic curent anti-Basescu, USL putea trimite in Parlament chiar si necuvantatoare. Eticheta USL il facea de neinvins. Ma rog, unii nu baga mana in foc ca acest experiment nu a avut loc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu