Recent respinsa moţiune de cenzură împotriva cabinetului Ponta a adus o delimitare mai clară a ariilor în jocul de şah care se prefigurează pentru următoarul an. PNL a bifat o acţiune politică necesară în contextul în care primul-ministru al guvernului este pus sub urmărire penală iar PSD şi-a arătat forţa în Parlament pentru a readuce speranţa în rândurile membrilor şi simpatizanţilor de partid. De ce numesc perioada politică ce va urma un joc de şah? Pentru că realmente asta va fi. Cele două personalităţi care vor conduce jocul sunt Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea. Restul personajelor - inclusiv penalul Victor Ponta - vor avea doar roluri de pioni, sacrificabili în fazele cheie ale partidei. Dar haideţi să trecem în revistă mişcările identificabile pentru viitorul apropiat, în funcţie de cele două tabere.
1. Klaus Iohannis - miza reală este câştigarea de către PNL a alegerilor locale şi parlamentare din anul 2016. Restul, toate celelalte acţiuni sunt subsumate acestui obiectiv. Nu ştiu dacă PNL chiar şi-a dorit dărâmarea guvernului Ponta prin moţiunea de cenzură de marţi. De altfel chiar domnul Blaga declara că dacă liberalii ar fi vrut puterea cu orice preţ, se găseau "soluţii", iar a doua zi dimineaţă se discuta fără probleme de o nouă formulă guvernamentală. Iar Blaga nu face parte din aripa boemă a PNL! Nu ştiu de ce, dar ţinând cont de marea moralitate a politicienilor români, sunt aproape sigur că aşa stau lucrurile. De altfel uneperistii se dădeau de ceasul morţii pe la toate posturile de televiziune că liberalii nu negociază nimic. Trageţi voi concluzia ce s-ar fi întâmplat dacă oamenii lui Iohannis ar fi negociat!
Adevărul este că PNL - ului îi convine de minune, momentan, un guvern PSD condus de Ponta. În condiţiile în care aceştia nu fac mare lucru pentru a se prezenta ca o alternativă viabilă la PSD, ei cresc în sondaje pe fondul imaginii tot mai dezastruoase pe care o are actualul premier penal. Ultima măsurare a intenţiilor de vot dă PNL la un neverosimil procent de 42% iar social-democraţii au scăzut la 35%, mai ales datorită gravelor probleme pe care le are Plagiatorul în justiţie. Ar fi însemnat o greşeală tactică înlăturarea lui Ponta acum, ar fi fost ca şi cum ţi-ai fi găurit singur pânzele de la corabia cu care traversezi marea. Nu, interesul strategic al PNL îl reprezintă păstrarea la guvernare a lui Ponta, cel puţin până prin martie 2016.
2. Liviu Dragnea - adevărul este acesta, în afara oricărui dubiu: cartoful cel mai fierbinte se găseşte în mâna lui Dragnea. El are o sarcină aproape imposibilă, aceea de a menţine PSD la guvernare fără a compromite total şansele partidului pentru 2016. Asta ar însemna un cabinet cu premier PSD, altul decât compromisul domn Ponta. Ori în cazul demisiei/demiterii lui Ponta numirea noului premier stă în pixul lui Iohannis. Mi-au plăcut declaraţiile reţinute ale lui Dragnea de după respingerea moţiuni, pare un om politic extrem de matur, conştient de adevarata provocare pe care o are în faţă. Am admirat şi modul în care l-a trimis la plimbare pe Iliescu (vă aduceţi aminte de replica dată acestuia din urmă, nu stiu ce isi dorea Nicolae Ceausescu, ca nu l-am cunoscut foarte bine. Biciuitor de-a dreptul!), cunoaşte intim partidul, posibil să fie o carte câştigatoare dacă DNA nu va reuşi să probeze convingător acuzaţiile care i le aduce.
Dragnea este primul care conştientizează faptul că PSD nu se erodează datorită guvernării iar PNL nu creşte datorită unor merite politice nebănuite. Numitorul comun al celor două tendinţe este Victor Ponta, cel care râdea după moţiunea de cenzură precum proasta din zicerea aceea celebră din popor. Preşedintele interimar al PSD îşi dă seama că victoria de la votul moţiunii a fost una à la Pyrrhus, generalul antic care spunea că încă o victorie ca asta și suntem terminați. Probabil că dacă Dragnea ar obţine un gentleman's agreement din partea lui Iohannis în legătură cu numirea unui nou şef de guvern din partea PSD problema Ponta ar fi fost demult tranşată. Însă preşedintele se pare că iubeşte partidele de şah, aşa că jocul se va întinde pe parcursul câtorva luni. Nu cred că PSD ar fi dispus să cedeze funcţia de premier, nici măcar lui Gabriel Oprea, pesediştii au mai fost odată vioara a doua a guvernării şi nu a fost deloc bine pentru ei.
Dacă tendinţele măsurate zilele trecute se vor menţine şi în următoarele săptămâni atunci situaţia lui Dragnea chiar va fi una foarte ingrată. Partidul doreşte guvernarea, are vocaţia acesteia, însă riscurile pentru 2016 sunt majore. Singurul care are de câştigat în acest moment este actualul prim-ministru deoarece preşedintele nu are atributul constituţional de a-l demite iar Liviu Dragnea are mâinile legate atâta timp cât nu primeşte garanţii de la cel mai înalt nivel asupra extracţiei politice a viitorului premier, în cazul revocării lui Ponta. Dar este o victorie pur personală şi nimic altceva.
PS: Nu pot să nu remarc un fapt destul de interesant care indică criza reală prin care trece actualmente sistemul partidist românesc; atât la vârful PSD cât şi la cel al PNL se găsesc foştii secretari-generali, Liviu Dragnea şi Vasile Blaga. Implicarea pricipalilor factori executivi la primul nivel de decizie arată necesitatea reală de coerenţă de care au nevoie partidele în această perioadă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu