Wikileaks sau despre conjurația țațelor

***

Inca de la inceputul marilor dezvaluiri marca WikiLeaks marturisesc ca am fost reticent in fata avalansei de cablograme diplomatice americane deversate pe diferite canale in mass-media internationala. Multi au considerat ca prin aportul organizatiei nonguvernamentale condusa de catre Julian Assange, s-a ajuns la o reflectare mult mai realista a evenimentelor care au avut loc deja in lume, a mecanismelor, a cauzelor, a pozitiilor clare sau voalate,exprimate deschis sau ascunse marelui public de catre principalii actori ai lumii in care traim.

Parerea mea este ca WikiLeaks este doar o iluzie abil intretinuta de catre forte guvernamentale nu doar din Statele Unite ci din mai multe tari. Este atat un instrument de presiune cat si un mijloc de comunicare cu cei interesati de mersul afacerilor globale. Iata ca dupa mai multe amenintari, a venit si randul tarii noastre sa isi ia portia de Wikileaks. Numai ca, pe langa confirmarile unor teorii deja expuse in fata cititorilor acestui blog (complicitatea Basescu - Geoana, formalismul conflictului dintre PSD si Traian Basescu, etc), cablogramele diplomatice americane expediate de la Bucuresti, ne arata ca si americanii sunt predispusi aceluiasi tip de țațism, de barfa de cancelarie exact precum politicienii nostrii. Nu vad nici cea mai mica diferenta dintre iesirile publice ale unui presedinte precum Traian Basescu si continutul telegramelor facute publice de catre WikiLeaks.

Informatiile care transpar din cuprinsul lor sunt culese fie din presa avida de senzational, fie simple zvonuri cu ceva aroma de posibil adevar. Ori cei care practica acest gen de culegere de informatii sunt totusi cetateni americani, reprezentantii celei mai puternice democratii din lume. Singurul aspect interesant reliefat de publicarea acestui set de cablograme il reprezinta tragicul spectacol al preumblarii marimilor publice romanesti pe la ambasada americana, ca sa se de-a in gat unul pe altul la stapanirea de la Washington. Penibil spectacol, tragici actorii! De la politicieni pana la ziaristi cu staif, toti au dat cu subsemnatul in fata reprezentantilor din Romania ai Unchiului Sam.

Care mai este deosebirea dintre Serghei Kavtaradze si Nicholas Taubman? Poate doar epoca, generatiile care ii despart si faptul ca reprezinta imperii diferite. In rest, aceeasi Marie cu alta palarie.Acum vreo trei saptamani am terminat de citit o carte interesanta, semnata de catre un laureat al Premiului Pulitzer, Tim Weiner.Titlul ei? CIA - o istorie secreta. Concluzia autorului? CIA este o organizatie costisitoare, periculoasă, profund disfuncţională şi depăşită strategic. Si mai practica cu mult succes țațismul, ca mijloc de comunicare oficiala, am adauga noi.

Despre gravitatea limbajului in Romania noastra

***

Dupa anul 2004,in urma castigarii alegerilor prezidentiale de catre Traian Basescu, tara noastra a devenit taramul afirmatiilor bombastice, aiuristice, dar pretins axiomatice. Pentru ca in Romania poti sa spui despre oricine absolut orice, fara teama ca vei fi candva tras la raspundere. De ce se intampla acest lucru? Cel mai corect raspuns ar fi acela ca aceasta modalitate de atac la persoana este incurajata de la cel mai inalt nivel politic. Traian Basescu a promovat el insusi acest mod de raportare la adversarii politici. Cel mai recent exemplu care imi vine acum in minte este cel legat de colportarea de catre seful statului al zvonului privind pretinsa apartenenta a liderului Opozitiei, Crin Antonescu, la structurile fostei Securitati sub numele de cod "Porumbacu".Nu a contat faptul ca nu exista nici cea mai mica dovada peremptorie in acest sens, seful statului s-a injosit, in disperare de cauza, acceptand sa promoveze ca adevar un simplu zvon lansat in campania electortala prezidentiala din 2009.

Limbajul politic in tara noastra este unul denaturat de campaniile murdare duse la comanda impotriva anumitor personalitati. Totala lipsa de responsabilitate, afirmatiile fara nici cel mai mic temei, absenta unei Justitii capabile de a introduce in culpa pe cei care colporteaza afirmatii mincinoase, ambalate sub forma unor declaratii politice, ne arunca in urma cu cel putin douazeci de ani, atunci cand Coposu si Ratiu doreau sa vanda tara strainilor si imparteau droguri tinerilor adunati in Piata Universitatii. Si din acest punct de vedere, mandatele prezidentiale ale lui Traian Basescu reprezinta un grav regres, dupa cum se poate lesne vedea in aceste zile.

Iresponsabilitatea pare sa ii ghideze pe toti actorii sociali din Romania. Basescu, fara nici cea mai mica dovada, spune ca, in cazul traficului cu tigari, regina se gaseste in randurile sindicalistilor,prin aceasta afirmatie vizandu-l in mod direct pe liderul sindicatului Sed Lex, Vasile Marica. La randul lui acesta din urma afirma cu nonsalanta ca planul de acuzare publica a lui, in calitate de lider sindical, a fost gandit la Cotroceni si il acuza pe presedinte de implicare directa in instrumentarea cazului sau. Grav, grav, grav. Vin si intreb,oare pe ce se bazeaza acesti domni cand afirma,cu atata siguranta, lucruri atat de grave unul despre celalalt? Oare organele statului de drept, cele indrituite cu administrarea actului de justitie, nu ar trebui sa se autosesizeze? Unde vom ajunge in acest ritm?

Datorita exacerbarii discursului justitiar nesustinut de probatoriu, a continuei promovari de nonvalori in politica noastra, cu siguranta ca injuraturile de mama vor deveni curente in disputele sterile din acest domeniu. Multi isi vor ridica poalele in cap de dragul unui minut de efemera glorie. Si Romania? Unde va fi?

USL, cu stangul in dreptul

                                                                            ***

Stiti ce face o maimuta atunci cand se plictiseste de traiul bun? Rupe o creanga din copac si se scarpina cu ea la fund pana face buba. Cam asa s-ar traduce cea ce face in aceste zile jumatatea din USL numita PSD. In loc sa puna umarul la consolidarea constructiei politice realizate impreuna cu PNL, pontacii nostrii se aseaza la masa cu PRM si se pun pe semnat protocoale de colaborare in toate judetele mioritice. Care este logica pentru care pesedeii doresc sa lege de gatul Uniunii aceasta piatra de moara, probabil ca nici Ponta nu ar putea explica. Avem o alianta care tinde spre 70% din simpatiile votantilor iar PSD - ul nu are nimic mai bun de facut decat sa resusciteze un personaj politic total insalubru, cu un rol deloc de neglijat in perpetuarea postdecembrista a fostelor structuri si mentalitati comuniste.

Corneliu Vadim Tudor este un personaj politic care s-a aflat mai tot timpul in relatii foarte reci cu principiile democratice. In cadrul partidului nu a tolerat niciodata vocile independente, dovada zecile de exluderi individuale din partid. Practica inca un discurs justitiar care se revendica mai degraba de la Adolf Hitler decat de la orice conducator politic democratic. Totusi, vorbim de omul care mai acum un deceniu, dorea executii pe stadioane, cu public, lautari si fanfara militara. Acestea sunt amanunte pe care multi dintre romani nu le vor uita niciodata. Printre ei ma numar si eu. Probabil ca aceasta este cea mai dura lovitura de imagine, in sens negativ, pe care o primeste Uniunea Social-Liberala, de la infiintarea ei. Imi este greu sa patrund ratiunea care a stat la baza actualei apropieri dintre PSD si PRM. Sigur, mai exista inca oameni care isi aduc aminte de atat de nocivul patrulater rosu, dar au trecut totusi vreo cincisprezece ani de la acea cumpana a istoriei noastre postdecembriste si credeam ca subiectul este consumat.

Stelian Tanase are perfecta dreptate atunci cand afirma ca acest parteneriat atat de ciudat, dintre PSD si PRM aduce grave prejudicii de imagine pentru USL. Nu poti sa le vorbesti romanilor despre democratie si regulile ei, avandu-l in dreapta ta pe Corneliu Vadim Tudor. Sper ca dl.Antonescu inca mai stie care sunt valorile politice acceptabile pentru electoratul PNL si sa denunte in mod public aceasta ciudata poveste de amor dintre jumatatea social-democrata a USL si partidul fostului simbrias al dictatorului Nicolae Ceausescu. In conditiile in care tendintele sinucigase ale PSD - ului nu pot fi infranate, PNL - ul ar fi total indreptatit sa faca un pas lateral si sa ii lase pe pontaci sa mearga linistiti spre prapastie, de brat cu Vadim.

Comportamentul social-democratilor din ultima vreme lasa impresia unei adunaturi fara nici un orizont politic, resemnata ab initio vizavi de orice s-ar intampla in tara aceasta. Insa lipsa de logica in abordarea aliantelor extra-USL poate lasa in offside PNL - ul. In aceste momente PSD - ul are nevoie de o conducere puternica, capabila de a deveni un partener serios, care sa isi asume si obigatiile care ii revin in urma formarii Uniunii Social-Liberale. In absenta acesteia,social-democratii tind sa devina ei insisi un balast pentru aceasta alianta.