marți, 22 aprilie 2014

Sînandreiul pe harta iosefină 1769 -1772

Odata cu intrarea Banatului in componenta Imperiului Habsburgic in urma razboiului turco-austriac dintre anii 1716-1718, acest areal devine unul de interes pentru Curtea de la Viena. Pe langa importanta economica pe care o dobandeste cu timpul aceasta provincie, ratiuni de ordin militar au obligat Casa de Habsburg sa ordone o ridicare topografica fara precedent in aceasta zona a Europei. Geneza acestui mare si unitar proiect o putem gasi in vremea Razboiului de Sapte Ani (1756-1763), atunci cand conducerea militara imperiala a resimtit din plin absenta unor harti realiste. La propunerea feldmaresalului-conte Leopold Joseph von Daun, imparateasa Maria Theresia a ordonat Hofkriegsrat (Consiliul de Razboi) intocmirea primei ridicari topografice la nivel de Imperiu.
  
Lucrarea in sine a purtat denumirea de Josephinische Landesaufnahme, ea fiind incheiata in vremea domniei imparatului Iosif al II-lea, de aici derivand si numele ei. In prezent monumentala lucrare (ea cuprinde nu mai putin de 4096 de planse!) se pastreaza la Kriegsarchiv, ramura militara a Arhivelor de Stat ale statului austriac. Banatul, ca de altfel si alte provincii, s-a bucurat de o redare senzitiva pe aceste harti. In imaginea de mai sus - care face parte din plansa (sectio) nr.42,  - este prezentata la scara de 1:28.800 zona din care face parte si actuala comuna Sînandrei, cu satele noastre Sînandrei (St.Andrasch in denumirea germana iosefină,  formă diferită de cea svabească de secol XIX-XX, Sankt Andreas) si Carani (Mercydorf, denumire acceptata dar care a suferit si ea variatia numelui sub forma Mersidorff). 

Pe aceasta harta se poate observa exact atat vetrele celor doua sate cat si reteaua de drumuri care strabateau zona la mijlocul secolului al XVIII -lea. Asa zisa colonizare "franceza" de la mijlocul acestui secol isi arata fateta mai ales in cazul localitatii Neu Beschenowa (Dudestii Noi), sat unde colonistii fusesera asezati inca din anul 1748. Se poate constata asa-numita tragere la linie a strazilor, care se intretaie toate in unghiuri drepte, o caracteristica importanta a administratiei austriece, caracteristica tot mai ignorata din pacate in zilele noastre. Acest val colonizator ajunge la Sinandrei in vara anului 1750, insa pe harta iosefina satul apare in continuare cu o forma destul de haotica de amplasare a locuintelor, lucru indreptat ulterior de catre guvernatorul regiunii de la Timisoara.