Că virginele nu trebuiesc căutate în politică este un adevăr axiomatic precum acela că după zi urmează noaptea şi viceversa. Însă informaţiile care au transpirat din dosarele cercetate de DNA în ultimii doi ani ne arată că trăim într-o ţară în care cinstea este asimilată prostiei iar şmecheria unui doctorat în fizică cuantică. Probabil că Năstase habar nu a avut de cea ce va deveni instituţia înfiinţată de el în anul 2002, cea care părea emasculată total în mandatul procurorului Amarie şi care a reuşit în timp să creeze românilor senzaţia că nimeni nu se mai situează deasupra legii.
Privesc şi eu acum denunţurile făcute la DNA împotriva unui politician considerat intangibil de către unii, fac referire la senatorul de Timiş şi copreşedinte al PNL, Vasile Blaga. Intangibil deoarece omul pe care la sprijinit şi consiliat, Klaus Iohannis, este actualul preşedinte al României iar unii au considerat acest fapt ca fiind pavăza supremă pentru fostul ministru de Interne. Lui Blaga i se trage de la ginerele domnie-sale, un oarecare Rudeanu, care s-a gândit să profite din plin din punct de vedere material de relaţia de familie avută cu acesta. Se pare că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dezlegare la toţi cei care au fost prinşi la borcanul cu miere, cea ce mi se pare fair. Ce nu pot eu înţelege este comportamentul acestor politicieni care par foarte puternici, impun respect, au o morgă de patriarhi de clan, dar care nu reuşesc să-şi ţină în frâuri propriile familii.
Exemplul lui Vasile Blaga nu este unul singular. În lumina a tot cea ce se întâmplă acum, având în faţă cazurile fostului lider pedelist Manţog şi a primarului Poteraş, primul condamnat într-o speţă ce seamnă cu cea din aferentă casei din Mihăileanu iar cel de-al doilea pentru retocedări ilegale, cred că Traian Băsescu va avea viaţă grea în următoarea perioadă. O spune mai clar un ex-colaborator al fostului preşedinte, Mihai Poliţeanu. Dacă DNA - ul şi Justiţia în general vor rămâne la fel de oarbe, atunci acesta va trăi experienţa d-nei Udrea, cea care a verificat condiţiile din închisori pe propria-i piele.
Probabil că ţara noastră chiar are nevoie de o exorcizare totală, din moment ce nu mai există partide neabonate la bani negrii, iar politicienii de vază şi-au arătat slăbiciunile omeneşti. Iluziile unora conform cărora diavolul parchează doar pe stânga sau pe dreapta s-au disipat sub efectul DNA. Toţi au schelete în dulapuri iar Justiţia pare decisă să le etaleze public. E bun spectacolul, poporul apreciază, însă ramâne o problemă; actuala clasă politică poate că este nevrednică, însă până la urmă deficienţele majore sunt unele de sistem. Primarii, parlamentarii, toţi cei care ocupă demnităţi publice, poate că nu ar recurge la perceperea de mită, poate că nu ar face trafic de influenţă într-o organizare mai bună. Un primar care conduce o comunitate (indiferent de mărimea ei) nu poate etala un stil de viaţă care să-l particularizeze în cadrul colectivităţii cu un salariu de 2700-4000 lei, cât au marea majoritate dintre ei. Iar un conducător trebuie totuşi să se diferenţieze cumva, ţine de definiţia liderului până la urmă. Democraţia costă, administraţia bună de-asemenea. Îi dăm jos pe corupţi, foarte bine, aşa le trebuie! dar trebuie în acelaşi timp regândit şi/sau resetat sistemul.
Poate o reducere a numărului de comune ar fi benefică. Mai puţine adminstraţii, un mai mare grad de informatizare, iar cei rămaşi în sistem să fie salarizaţi la un nivel decent. Specialiştii guvernamentali, secretarii şi subsecretarii de stat, aparatul din primării ar trebui să aibe acces la o grilă de salarizare care să le confere mândria aparteneţei la corpul funcţionarilor publici. Nu poţi cere performanţă unor oameni plătiţi execrabil. Nu poţi avea pretenţii de probitate absolută de la funcţionari cu salarii lunare de 900 de lei, cărora le trec prin mână zilnic sume de ordinul zecilor sau sutelor de mii.
Însă răspunsul la aceste chestiuni de bun simţ nu este la DNA. El se găseşte tot la politicieni...
