luni, 23 iunie 2014

Nu am, moarte, cu tine nimic

Mai jos redau un poem scris de marele poet român Grigore Vieru, disparut in anul 2009. Are Vieru un stil de a scrie, un fel de a asterne in versuri anumite sentimente de parcă spui că iţi acompaniază propriile trăiri. În ton cu cea ce s-a întâmplat zilele trecute, iată-le exact cum le-a asternut autorul:

Nu am, moarte, cu tine nimic

Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blestema unii, vreau să zic,
La fel cum lumina pârăsc.
Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi
De-ai avea mamă şi-ar muri,
Ce-ai face tu şi cum ar fi
De-ai avea copii şi-ar muri?!
Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc.
Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.
Nu frica, nu teamă,
Milă de tine mi-i,
Că n-ai avut niciodată mamă,
Că n-ai avut niciodată copii.

Grigore Vieru