De unde pluralul din titlul de mai sus? Haideţi să aruncăm o privire pe harta distribuţiei voturilor din primul tur al alegerilor prezidentiale. Sursa: Hotnews.
Legendat, pe culoarea albastra avem reprezentate judetele in care candidatul ACL, Klaus Iohannis, a castigat, in rosu cele in care triumfator a fost reprezentantul PSD Victor Ponta iar in verde cele in care UDMR, prin Kelemen Hunor, si-a atras victoria. Acum se dau urmatoarele premize: statul national-unitar român a fost desavarsit prin Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, la 1 Decembrie 1918. Ardealul, Banatul...Priviti inca o data harta de mai sus. Unde putem integra sintagma stat national-unitar? Departe de mine ideea de a impinge discutia catre teoriile lui Samuel Huntington referitoare la ciocnirile/asperitatile intercivilizationale insa aceasta este o harta care ar trebui sa creeze frisoane factorilor decidenti ai Statului.
Intr-un alt registru fostul premier Adrian Nastase (un personaj inteligent care, din pacate, va avea in istoria românilor rolul pe care il joaca Richard Nixon - Tricky Dick Watergate - in cea a Statelor Unite) vorbea de cele doua Românii. Formula este una tentantă deoarece la aproape un secol de la Marea Unire constatam ca granitele dintre fostele provincii sunt doar in foarte mica masura atenuate. In afara judetelor de penetrare a migratiei interne (Hunedoara, Caras-Severin, etc), unde elementele aflate la prima sau la a doua generatie, provenind din Moldova si Oltenia, detin o pondere importanta din totalul populatiei, constatam ca PSD are probleme in apropierea victoriei. Sasul Iohannis a reusit sa castige judetele in care actionează plenar sindromul membrului amputat. In teoria politica exista ideea ca, precum unui om caruia i s-a taiat un brat dar il simte inca prezent, asa si o macrocomunitate traieste inca sub imperiul ideii prezentei unui grup etnic cu toate ca acesta nu mai exista demult decat in forma fortuita. Doar in aceasta cheie poate fi explicata prima victorie a lui Iohannis in cursa pentru primaria Sibiului.
Cum vor reactiona cele două Românii in timpul desfasurarii celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale? Greu de intuit, cu toate ca cei doi protagonisti ramasi in cursa, Victor Ponta si Klaus Iohannis, au ambii un discurs electoral pozitiv, integrator, unitar. Ponta vorbeste de o noua Mare Unire (sa fie un apropo catre Basarabia?) iar Iohannis adoarme probabil cu manualul de comunicare politica pozitiva in brate. Diferenta o va face, printre altele, perceptia electorilor asupra seriozitatii de care pot da dovada cei doi in aplicarea unor idei generoase. Nu mai ajunge doar sa le enunti, sa le pui in discutie, normal ar trebui sa se prezinte si niste garantii de punere in practica. Iar in cea ce priveste Timisul si Timisoara, dl. Ponta are niste probleme in acest sens, daca ne uitam pe tabelul de mai jos.
Tabelul acesta circula de ceva timp in mediile online, pe retelele de socializare, sursa fiind probabil vreo cancelarie aflata in subordinea actualului primar al Timisoarei, dl.Nicolae Robu. Lucrurile cam asa stau, cea ce omit insa a spune cei care au contabilizat aceste zece puncte este aceea ca ministerele care au raspuns de alocarea fondurilor guvernamentale au fost conduse pana in februarie de catre ministrii PNL, adica colegi de partid cu actualul primar. Timp de aproape doi ani a existat o corespondenta intre culoarea politica a primarului si cea a factorilor de decizie de la Bucuresti. Oare de ce nu s-a facut nimic pana atunci? Poate ar trebui sa raspunda chiar domnul Robu, vicepresedinte PNL la nivel national. Asa ar fi normal. Dar suntem in campanie electorala. Iarasi...
