Diferenta esentiala dintre romanii antici si societatile moderne care incearca cumva sa se constituie ca niste replici ale Romei, este aceea ca primii intelegeau necesitatea existentei unui sistem politic elastic, care sa poata glisa relativ usor intre democratie si dictatura pe termen limitat, in situatii de criza.
In istoria Romei antice a existat un personaj extraordinar, pe numele sau Lucius Quinctius Cincinnatus (519 - 430 i.Hr) care a fost consul de cinci ori si dictator in 458 si 439 i.Hr. Sistemul politic roman prevedea ca, daca Roma este in pericol atunci toate discutiile trebuiesc sa inceteze. Se facea automat permutarea intre democratie si dictatura. Comanda era in mana unui singur om, minte luminata, a carui vointa era considerata ca fiind a zeilor. Toate interesele personale, egoiste, erau sterse, primand doar interesul general al Romei. Pe omul asta, Cincinnatus, romanii l-au deranjat de vreo doua ori ca sa le fie dictator. Se spune ca de fiecare data delegatia care va venit la mosia lui sa il anunte ca astia de la Roma il vor dictator, l-a gasit arandu-si pamantul, cu plugul cu boi. Cu alte cuvinte l-au luat de la coarnele plugului si l-au dus la Roma, i-au dat puteri absolute pe termen limitat si i-au zis: "Lucius, salveaza-ne!"
In prima sa dictatura, Cincinnatus a salvat Roma de invazia Aequinilor, Sabinilor şi Voscilor. Dupa ce a inlaturat pericolul, acesta a renuntat la puterile sale nelimitate si a plecat sa isi cultive din nou pamantul. Si a doua dictatura a lui Cincinnatus a inceput tot de la coarnele plugului. Si din nou Roma a ascultat cu sfintenie ordinele sale. Si inca o data a fost bine.
Filosofia acestui model roman este una extrem de simpla: vremurile de criza cer o comanda ferma, unica, respectata. Si ne mai cer ca noi, cetatenii, sa renuntam macar la o mica parte din libertatile si interesele noastre individuale, egoiste si sa ne punem (macar temporar) in slujba interesului general, comun.
Va fi greu pentru Romania in urmatoarele saptamani (in contextul crizei Covid-19), in conditiile in care Statul nu isi asuma mai nimic.
