marți, 14 august 2012

Confesiunile unui asasin economic

Sîntem un grup de elită alcătuit din femei şi bărbaţi care utilizează organizaţiile financiare internaţionale pentru a crea condiţiile în măsură să determine aservirea celorlalte naţiuni corporatocraţiei aflate în fruntea celor mai mari corporaţii, guverne şi bănci. Asemenea echivalenţilor noştri din Mafie, şi noi, asasinii economici, facem tot felul de favoruri. Acestea iau forma împrumuturilor pentru dezvoltarea infrastructurilor - centrale electrice, autostrăzi, porturi, aeroporturi sau parcuri industriale.

O condiţie a acordării acestor împrumuturi este ca numai companiile de construcţii şi inginerie tehnologică din ţara noastră să se ocupe de respectivele proiecte. In esenţă, cea mai mare parte din bani nu părăseşte niciodată Statele Unite, fiind pur şi simplu transferaţi din conturile de la Washington către firmele prestatoare din New York, Houston sau San Francisco. În ciuda faptului că banii sînt returnaţi aproape imediat corporaţiilor membre ale corporatocraţiei (creditorul), ţara care le primeşte este obligată să returneze întreaga sumă, plus dobînda. Dacă un AE (asasin economic) dobîndeşte un succes deplin, atunci împrumuturile sînt atît de mari încît, după cîţiva ani, debitorul ajunge în imposibilitatea de a le mai plăti.

În astfel de cazuri, întocmai cum procedează Mafia, ne revendicăm partea care ni se datorează, ceea ce înseamnă, de cele mai multe ori, una sau mai multe din următoarele pretenţii: control asupra voturilor din ONU, instalarea de baze militare sau accesul la resurse preţioase, cum ar fi petrolul sau controlul asupra Canalului Panama. Desigur, debitorul continuă să ne datoreze bani — şi, uite aşa, o altă ţară se mai adaugă la imperiul nostru global.Datoria mea era de a încuraja liderii mondiali să devină o parte din vasta reţea care promovează interesele comerciale ale SUA.

Într-un final, liderii respectivi sînt prinşi în capcana unei reţele de datorii care ne asigură loialitatea lor. Le putem impune orice dorim – pentru a ne satisface nevoile politice, economice sau militare. În schimb, ei îşi sprijină poziţiile politice pe oferta pe care o fac popoarelor lor: parcuri industriale, centrale energetice şi aeroporturi. Deţinătorii companiilor de inginerie tehnologică\construcţii din Statele Unite au devenit fabulos de bogaţi.

Meseria mea avea doua obiective principale. Primul era sa justific imprumuturi internationale uriase care erau directionate inapoi catre Main (firma paravan) sau alte companii din SUA (cum ar fi Bechtel, Halliburton, Stone&Webster si Brown&Root) prin proiecte gigantice de inginerie tehnologica si constructii. In al doilea rand, trebuia sa lucrez pentru a falimenta tarile care obtineau imprumuturile (bineinteles, dupa ce ar fi achitat sumele pentru Main si alti contractori din SUA), astfel incat sa fie obligate pentru totdeauna la creditorii lor si sa devina tinte usoare, in cazul in care era nevoie de anumite favoruri, printre care baze militare, voturi in ONU sau accesul la titei sau alte resurse naturale.

Concluziile misiunii de evaluare a  FMI in Romania, condusa  de catre Erik de Vrijer (14 august 2012): Aprobarea celei de-a şasea evaluări a acordului preventiv în board-ul director al FMI este strict condiţionată de implementarea a patru măsuri, care cuprind majorarea preţului la gaze, plata arieratelor de la autorităţilor locale, privatizarea Oltchim, Tarom si CFR Marfa precum şi vânzarea a 5% din Transgaz.