Nu dintotdeauna Caraniul a fost un sat component al comunei Sînandrei. La mijlocul secolului trecut Caraniul fiinţa ca şi comuna componenta a vechiului judeţ Timiş-Torontal. În climatul politic confuz al anului 1946, dominat de accederea comuniştilor şi al tovarăşilor lor de drum catre puterea solitară, România se pregătea de încheierea unei epoci şi debutul alteia, cea a stalinismului de sorginte sovietică. Comuniştii - sub masca Blocului Partidelor Democratice, din care mai faceau parte, alaturi de PCR si Partidul Social Democrat Român, Frontul Plugarilor, Partidul National Liberal - aripa Tatarescu, Partidul National Popular, Partidul National Taranesc - aripa Anton Alexandrescu si Comitetul Democratic Evreiesc - au ocupat incet-incet intreaga scena politică românească.
Nici judeţul Timiş-Torontal nu a reuşit să se sustragă acestei tendinţe. Însă unitatea de monolit visată de catre comunişti încă nu fucţiona total. Cazul Caraniului este definitoriu. Partidul Comunist numise ca şi primar de comună pe un anume Pavel Uzdriş, colonist, originar din Basarabia. Personajul se are că nu întrunea aprecierile unui număr important de cetăţeni, astfel că, poate şi la instigarea aliaţilor din Frontul Plugarilor şi Partidul Naţional Popular, aceştia au protestat. Numirea colonistului Pavel Uzdriş - se arăta în protestul adresat conducerii PNP Timiş-Torontal - s-a facut în toamna anului 1946, prin hotărârea consiliului politic local, deşi organizaţiile locale ale PNP şi Frontului Plugarilor nu au consimţit la ea.
Petenţii afirmau că nou-numitul primar nu corespundea obligaţiilor morale, sociale şi economice, făcându-se nedorit şi din alte cauze, printre care:
- în anul 1940 - 1941 nu a fost refugiat, deşi el susţinea contrariul, dovedind aceasta cu acte false, eliberate de undeva din Oltenia;
- în calitate de colonist nu avea nici un an de când se aşezase în comună, neprezentând garanţii suficiente pentru atribuţiile care îi erau încredinţate;
- în privinţa stocării de cereale, el a protejat anumiţi oameni bogaţi (chiaburii, ţăranii mai avuţi, atât de urâţi de către comunişti!)
- făcându-i-se o percheziţie de către Postul de Jandarmi din Orţişoara, în locuinţa lui au fost găsite 40-45 de volume, cărţi pare-se sustrase de fiul său de la Biblioteca Comunităţii de Avere din Caransebeş, iar el, în calitate de părinte a tolerat şi susţinut această faptă;
- în primele zile ale numirii sale ca primar, a început să şicaneze băştinaşii din sat, semănând zâzanie între aceştia şi colonişti.
În această notă de protest a membrilor conducerilor locale a Partidului Naţional Popular şi Frontului Plugarilor (formaţiunea politică a premierului Petru Groza) se mai arăta că, din punct de vedere politic, primarul nu convoacă la şedinţele consiliului comunal pe reprezentanţii naţional-popularilor. Toate aceste note de protest care descriu atmosfera politică din Caraniul anului 1946 pot fi regasite actualmente la Arhivele Naţionale Timişoara. Informaţiile pot fi consultate în excelenta lucrare intitulată Activitatea Uniunii Patrioţilor şi a Partidului Popular Naţional în Sud Vestul României, avându-l autor pe Prof.Univ.Dr.Radu Păiuşan, carte apărută la Editura Eurostampa şi pe care vreo recomand spre lectură.
