duminică, 15 iulie 2012

Socialismul stangist explicat empiric

In Suedia, caz real.

Un profesor de economie de la un colegiu a declarat ca nu a picat vreodata pe cineva la examen, dar a picat odata o grupa intreaga. Acea clasa a insistat ca socialismul este functional si ca nimeni nu ar trebui sa fie sarac si nimeni bogat, toata lumea EGALA! Profesorul le-a spus, "OK, vom face in grupa aceasta un experiment asupra socialismului. Se va face media tuturor notelor si fiecare va primi aceeasi nota, astfel incat niciunul nu va pica si niciunul nu va primi nota 10."

Dupa primul test, notele au fost adunate si impartite la numarul de studenti, si toti au primit un 8. Studentii care au studiat intens au fost suparati, dar cei care au invatat mai putin au fost bucurosi peste masura. Cum cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiasera putin au invatat si mai putin, iar cei care studiasera mai intens si-au spus ca si ei vor o "pomana", asa incat si ei au studiat mai putin. Media celui de-al doilea test a fost 6! Nimeni nu mai era fericit. Cand a fost dat al treilea test, media notelor a fost 4 . Notele nu au fost crescatoare deoarece au aparut certurile, acuzatiile, ura si nimeni nu a vrut sa invete pentru beneficiul altuia.

Spre marea surpriza a tuturor studentilor, toti au picat. Profesorul le-a spus ca socialismul va pica in final deoarece, atunci cand recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar cand statul nu mai acorda acea recompensa, nimeni nu va incerca sau va vrea sa aiba succes. Nu putea fi o explicatie mai simpla. Iata un scurt paragraf care sintetizeaza totul: "Nu se poate legifera ca saracul sa fie liber, iar bogatul in afara libertatii. Ceea ce primeste o persoana, fara a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la randul ei, nu primeste pentru ceea ce a muncit. Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la altcineva. Cand jumatate din populatie vede ca poate sa nu munceasca, pentru ca cealalta jumatate va avea grija de ea si cand jumatatea care a muncit realizeaza ca nu are sens sa mai munceasca, pentru ca altii sunt beneficiarii muncii lor, atunci, prietene, acesta este sfarsitul oricarei natiuni. Nu poti multiplica bogatia, divizand-o!"

2 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Subiectul este bine ales, pentru ca se refera la un "bun" care nu este palpabil imediat, si anume cunoasterea. Cunoasterea este un proces de asimilare lenta, pe perioada indelungata (o intreaga viata!) si individual diferentiata in functie de potentialul fiecaruia. Ramane insa in discutie intentia si motivatia fiecaruia. Aici se vorbeste despre indivizi care se vad diferentiati unii de ceilalti prin interese divergente. Grupul nu se percepe ca o entitate, ci ca o suma de entitati cu interese imediate reprezentate de o recompensa materiala. Indivizii care alcatuiesc grupul se plaseaza pe trepte diferite de evolutie a constiintei. In situatia in care din grup ar fi facut parte personaje cu un stadiu inalt al evolutiei constiintei, fiecare ar fi perceput nevoie de a-si aduce contributia la progres si fiecare ar fi contribuit cu intregul potential. Chiar si in acel caz ar fi existat diferentieri in cantitatea de efort depusa, potentialele fiind diferite de la un individ la altul. Deosebirea ar fi constat in faptul ca cei care detin un plus de energie ar fi contribuit cu mai mult, fara a se intrista ca nu au fost rasplatiti si eventual multumind creatorului pentru acel potentiaal ridicat, iar cei cu un potential fizic sau cognitiv mai scazut (dar cu o constiinta inalta) vor urmari sa-si mareasca performanta cautand noi modalitati sau urmarind eventual alte trasee de evolutie. Ceea ce face diferenta intre un exemplu si celalalt este constiinta, aceasta fiind cea care determina perceptia diferita a situatiei problema.
    Iata ca, pe langa realitatea bine ilustrata din textul tau, exista in posibilitate si o alta realitate, mai putin vizibila, mai greu de identificat in acest moment, dar sa nu uitam ca realitatea are fete multiple, iar perceptia nivelelor realitatii difera de pragul de sensibilitate al "senzorilor" cu care suntem inzestrati si de "zgomotul" de mediu.

    RăspundețiȘtergere