luni, 19 august 2013

Avem crestere economica dar nimeni nu o resimte. De ce?

In ultima perioada suntem bombardati aproape continuu cu informatia conform careia tara noastra va incheia anul pe crestere economica. Conform specialistilor acest fapt este unul predictibil si realist. Ca nu vom avea 2% ci doar un 1-1,2% tine deja de bravada triumfalista a politicianului de Dambovita, dar aceasta este deja o alta discutie. Totusi aceeasi specialisti atrag atentia ca acesta crestere nu reprezinta altceva decat o foarte mica gura de oxigen pentru economie deorece, in realitate, avem de-a face cu un tip de plusprodus recesionar (asa-numita crestere recesionara). Lucian Isar ne arata ca aceasta crestere recesionara reprezinta o crestere mica, sub potential, incapabila sa creeze sau macar sa pastreze locuri de munca, lucru observabil de altfel in economia reala.

Fata de nivelul din 2008 Polonia a crescut cu 12% in timp ce Romania a scazut cu 5%. Dat fiind potentialul de crestere al economiei Romaniei, pierderea fata de potential depaseste 20% din PIB, ceea ce reprezinta adevaratul cost al unei politici economice, monetare, de credit si fiscale inoportune.Daca politicului i se pot imputa masurile economice nu intotdeauna foarte inspirate, in ecuatia aceasta mai intra si Banca Nationala, o institutie aproape inamovibila care nu prea mai tine cont de situatia de moment din economia romaneasca. 

Isar observa foarte corect ca singura constanta este politica monetara si de credit austera si pro-ciclica.Aceasta a fost diferita in Romania, pe tot parcursul ultimilor 5 ani, fata de ce s-a practicat in Polonia.Restrictionarea creditarii si a restructurarii creditelor bancare prin norme ale BNR precum si normele de provizionare specifice Romaniei sunt cele care limiteaza lichiditatea in sistem si reduc volumul de afaceri derulate in zona fiscalizata. Masa monetara aflata in circulatie nu acopera totalul activitatilor economice din zona supusa fiscalizarii. Ori acest fapt este de natura sa genereze blocaje traduse in primul rand prin multitudinea procedurilor de insolventa care hacuiesc zilnic societati comerciale cu activitate profitabila dar care au avut nesansa de a fi prinse intr-un carusel al disperarii.

La nivelul angajatilor se poate constata etalonari ale salarizarilor pe ramura sau segment economic care au ca si consecinta absenta unor alternative reale de progres in cariera. Numarul locurilor de munca continua sa scada, asta pe fondul unei cresteri economice prea anemice pentru a schimba ceva. Si anul acesta marea sansa a Romaniei s-a numit agricultura.  Cu ajutorul lui Dumnezeu recolta - cel putin cea de vara -  a fost una foarte buna. Insa cat va mai tine norocul?


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu